Hipermetropia este un viciu de refracție în care razele de lumină care pătrund în ochi sunt focalizate într-un punct imaginar din spatele retinei, în loc de direct pe suprafața acesteia. Această eroare de focalizare are, de regulă, două cauze principale: fie globul ocular este mai scurt decât în mod normal (hipermetropie axială), fie corneea sau cristalinul au o curbură insuficientă, ceea ce le reduce puterea de refracție (hipermetropie de refracție). Deși este adesea o condiție moștenită, ea poate afecta pe oricine, la orice vârstă.
Spre deosebire de miopie, persoanele cu hipermetropie pot vedea obiectele îndepărtate relativ clar, însă întâmpină dificultăți la vederea de aproape. Efortul constant pe care ochiul trebuie să-l depună pentru a compensa și a focaliza corect duce adesea la simptome precum:
Corectarea hipermetropiei este esențială pentru a asigura o vedere clară și a elimina disconfortul. Cea mai comună metodă constă în purtarea ochelarilor de vedere sau a lentilelor de contact cu lentile convergente (convexe), notate cu semnul „+”, care ajută la aducerea imaginii pe retină. Pentru o soluție pe termen lung, pacienții adulți pot opta pentru intervenții chirurgicale refractive (de exemplu, LASIK), care remodelează corneea pentru a corecta permanent viciul de refracție. Indiferent de opțiunea aleasă, controalele oftalmologice regulate sunt vitale pentru monitorizarea afecțiunii și ajustarea dioptriilor.