Flocoanele (muste zburatoare)
Corpul vitros este o structura transparentă care umple o mare parte din segmentul posterior al ochiului.
Este o structura gelatinoasă care participă la menținerea formei ochiului, precum și la sustinerea mecanica a retinei.
IEste ancorat la retina ochiului, inclusiv peretii anteriori.
Vitrosul este format in principal din apa(99%), dar, contine și acid hialuronic și proteine: colagenul.
Este localizat in spatele cristalinului si precede retina, așa încât, lumina, pentru a ajunge la retina, trebuie sa treaca prin intregul corp vitros.
In consecinta, pentru ca lumina sa nu fie obstructionată, corpul vitros ar trebui sa fie mereu perfect transparent.
Flocoanele, cunoscute sub numele de muste zburatoare, sunt opacitati ale vitrosului, aparute din cauza fenomenelor degenerative care afecteaza acidul hialuronic si colagenul din vitros.
Asadar, flocoanele sunt proteine vitreene care nu mai sunt transparente, ci plutesc in fata retinei, in vitros. Sunt considerate tulburari vizuale caracterizate prin senzația prezenței unor particule în câmpul vizual, ca și cum structuri de diferite forme, adesea conturate ciudat, ar fi prezente între ochi și obiectul privit.
Nu apare fix, dar se pare ca, intr-un fel, ar putea fluctua in aer, de unde și numele de muște plutitoare vitreene. Corpurile în mișcare sunt percepute mai evident atunci cand pacientul privește spre peretii albi ai unei camere sau o panorama intr-o zi senina.
Prin contrast, intr-o zona întunecată flocoanele pot varia si pot deveni mai putin vizibile. Perioada de vara constituie un moment critic, deoarece viața în aer liber și cantitatea mai mare de ore de lumină pot da senzația unei deteriorări aparente, deoarece acestea fac mai evidente corpurile mobile.
Nu trebuie uitat ca vitrosul este constituit din 99% apă și astfel la o transpirație mai mare în timpul verii, apare o deshidratare mai accentuată, care afectează deasemenea vitrosul, accetuând percepția corpurilor mobile.
Alterarile corpului vitros pot fi foarte preoce, in multe cazuri sunt evidente deja de la 20 de ani. Odata cu înaintarea în vârsta, care este cauza principală a apariției flocoanelor, fenomenul progresează.
Printre factorii de risc pentru degenerarea timpurie a vitrosului se afla si miopia, mai ales daca este este de grad mediu spre sever.
Prin urmare, fenomenul degenerativ progreseaza in timp, iar vitrosul sufera o lichefiere reala, ceea ce duce la o pierdere a functiei mecanice a suportului vitros, in special în ceea ce priveste retina care trebuie supusă unei solicitări mecanice, in special tractiunea vitroasă.
A fost mentionat însa că vitrosul este ancorat la pereții interni ai ochiului si, prin urmare, si la retină, în unele cazuri rare, detașarea vitroasă poate duce la detașarea de retina care este cea mai grava complicație a acestei patologii.
Degenerarea vitrosului este un simptom care nu trebuie ignorat, impunându-se efectuarea în timp a mai multor examene oftalmologice.
