Sindromul de ochi uscat - ce este, de ce apare și cum se tratează

Ce este sindromul de ochi uscat?

Sindromul de ochi uscat este o afecțiune oculară frecvent întâlnită, caracterizată printr-o calitate sau o cantitate redusă a filmului lacrimal. Această problemă apare atunci când ochii nu produc suficiente lacrimi sau atunci când lacrimile se evaporă prea repede sau atunci când calitatea lacrimilor este afectată, ceea ce afectează confortul vizual și sănătatea suprafeței oculare.

Deși adesea considerat un disconfort minor, ochiul uscat poate influența semnificativ calitatea vieții, determinând dificultăți în activități zilnice precum cititul, lucrul la calculator sau conducerea autovehiculelor.

Tipuri de sindrom de ochi uscat

Specialiștii clasifică afecțiunea în două mari forme:
•  Hipolacrimia – când glandele lacrimale produc prea puține lacrimi;
•  Dislacrimia – când lacrimile se evaporă excesiv, fiind cea mai frecventă formă.

Cauzele apariției sindromului de ochi uscat

Factorii care pot contribui la sindromul de ochi uscat sunt numeroși:

• Înaintarea în vârstă – odată cu trecerea anilor, glandele lacrimale se atrofiază;

• Menopauza și dezechilibrele hormonale – afectează în special femeile;

• Purtarea lentilelor de contact – crește evaporarea lacrimilor;

• Afecțiuni ale pleoapelor – precum blefarita cronică;

• Medicamente – antidepresive, antihistaminice, antihipertensive, diuretice etc.;

• Factori de mediu – expunerea la aer condiționat, fum, praf, temperaturi ridicate sau umiditate scăzută;

• Activități vizuale intense – munca îndelungată la calculator, cititul sau jocurile video reduc frecvența clipitului;

• Intervenții chirurgicale oculare – care pot modifica structurile implicate în secreția sau distribuția lacrimilor.

Diagnostic

Diagnosticul Sindromului de ochi uscat este relativ simplu şi non-invaziv fiind reprezentat de:

• metode obiective: diagnosticul paraclinic (măsurarea acuităţii vizuale, TBUT – testul care măsoară timpul de rupere al filmului lacrimal, coloraţia cu fluoresceină FBUT a peliculei filmului lacrimal, termografia, măsurarea osmolarităţii lacrimale, rata de evaporarea a lacrimilor, etc.);

• metode subiective care evaluează gravitatea bolii ȋn funcţie de frecvenţa şi numărul simptomelor suferite şi exprimate de pacient (Chestionare de evaluare, OSDI - INDICELE DE BOALÄ A SUPRAFEŢEI OCULARE).

Simptome:

Manifestările sindromului de ochi uscat sunt variate, dar cele mai frecvente includ:

• senzația de nisip sau corp străin în ochi;

• arsură și mâncărime;

• sensibilitate la lumină (fotofobie);

• dificultate la deschiderea pleoapelor dimineața;

• clipire dificilă sau frecventă;

• vedere încețoșată care se ameliorează după clipit;

• roșeață oculară.

Simptomele pot fi accentuate de factori de mediu precum vântul, aerul condiționat, fumul de țigară sau poluarea. 

Abordarea terapeutică

Modul în care se tratează sindromul de ochi uscat este determinat de severitatea și de cauza specifică a afecțiunii.. În general, include:

• Lacrimi artificiale (picături sau geluri oftalmice) cu rol hidratant și lubrifiant.

Există o multitudine de lacrimi artificiale, simple sau care conţin mai multe principii active. Gold standardul tratamentului de substituţie lacrimală este folosirea Acidului hialuronic care are proprietăţi nu doar de lubrefiere a suprafeţei ocular, dar şi de vindecare mai rapidă a leziunilor corneene şi chiar anti-inflamatorii. Recent au apărut pe piaţă forme mai stabile de acid hialuronic şi anume lacrimi artificiale cu acid hialurionic cross-linkat care are compoziţia de 6 ori mai stabilă decât cel obişnuit, oferind pacienţilor o remanenţă mai lungă pe supraţata ochiului, o lubrefiere mai intensă, o stabilitate crescută și o vindecare mai accentuată a leziunilor corneene.

• Produse combinate cu antiinflamatoare, atunci când este prezent și „ochiul roșu”;

• Măsuri de protecție: pauze regulate de la calculator, umidificatoare de aer, evitarea expunerii directe la curenți de aer;

• Tratamentul bolilor asociate (blefarită, tulburări hormonale etc.);

• În cazuri mai severe, oftalmologul poate recomanda terapii avansate sau proceduri medicale specifice.

Concluzie

Sindromul de ochi uscat nu trebuie ignorat. Deși la început poate părea doar un disconfort minor, netratat corespunzător poate duce la complicații și afectarea calității vieții.

Un consult oftalmologic este esențial pentru un diagnostic corect și pentru stabilirea tratamentului adecvat.