Sindromul de ochi uscat
Sindromul de ochi uscat este o afecțiune oculară comună, cu incidență crescută în ultimii ani, care constă în afectarea filmului lacrimal și a carei importanță este adesea subestimată.
Filmul lacrimal
Filmul lacrimal este compus din 3 straturi:
- mucinic : in contact direct cu suprafata corneană
- apos – intermediar: cel mai gros dintre cele trei straturi
- ipidic - la exterior: in contact direct cu mediul extern
Fiecare strat are un rol specific:
- stratul mucinic: ajută la aderența și repartizarea uniformă a stratului apos pe suprafața corneeană
- stratul apos: este vehicul pentru nutrienți, oxigen și conține multe substanțe cu caracter protector, cum ar fi unele imunoglobuline ale sistemului imunitar.
- stratul lipidic: are rol de a limita frecarea și evaporarea excesive si trebuie distribuit continuu pe suprafața oculara, prin clipit, deoarece tinde să se conglomereze așa cum se întamplă cu grăsimea suspendată într-un vas cu lichid.
Clasificare:
- Hipolacrimia: datorată secreției lacrimale reduse
- Dislacrimia: datorată evaporarii excesive.
Cea din urmă se întâlnește cel mai frecvent.
Cauzele care contribuie la apariția sindromului de ochi uscat sunt numeroase:
- Varsta înaintată - odata cu trecerea anilor glandele lacrimale se atrofiaza determinand alteratarea progresiva a calității filmului lacrimal
- Menopauza - la femeile care trec prin aceasta etapă, datorita dezechilibrelor hormonale, glandele lacrimale sufera o atrofie progresiva
- Lentilele de contact - utilizarea lor prelungită determina creșterea evaporararii lacrimilor ceea ce induce alterări ale suprafeței oculare
- Afecțiuni ale pleopelor - inflamația cronică a pleoapelor - blefarita care, prin afectarea anumitor glande determina modificări ale compoziției filmului lacrimal.
- Medicația - antidepresivele, antihipertensivele, antiaritmicele, antiulceroase, antihistaminicele, diureticele, hormonii și imunosupresoarele pot inhiba producerea de lacrimi
- Factorii de mediu - staționarea in medii nesănătoase: aer condiționat, ventilație excesivă, temperatură ridicată, umiditate scăzută, lucru la cuptoare..., poate transforma un disconfort tranzitoriu într-o uscăciune patologică reală.
- Activitate ce solicita atentie prelungita - activități de muncă sau de agrement care necesită vigilență, cum ar fi munca pe calculator, jocuri video, lectură..., reduce clipirea ceea ce are ca rezultat alterarea distribuției lacrimilor favorizând evaporararea filmului lacrimal.
- Intervenții chirurgicale și parachirurgicale - pot determina deteriorari anatomice, care pot provoca ochi uscat. În aceste cazuri, o intervenție terapeutică neefectuată în timp util poate provoca o cronicizare a acestei stări transformând-o într-o uscăciune patologică reală.
Simptome
Simptomele sunt numeroase, toate legate de modificări ale suprafeței oculare:
- Senzație de nisip sau corp străin în ochi
- Senzație de arsură
- Mâncărime
- Fotofobie (sensibilitate la lumină)
- Dificultate în deschiderea pleoapelor la trezire
- Senzație de ochi umed
- Clipire cu dificultate
- Vedere încețoșată care dispare după clipire
Simptomele pot fi exacerbate de condiții de mediu deosebit de nefavorabile, cum ar fi expunerea la vânt, prezența fumului, a aerului condiționat, a încălzirii excesive sau în timpul utilizării motoretelor dar și în prezența smogului.
Medicul poate observa adesea așa-numitul ochi roșu care este asociat cu ochiul uscat atunci când este stabilită o stare inflamatorie sau o modificare a filmului lacrimal.
Tratament
Terapia constă în substituirea secreției lacrimale cu picături sau geluri oftalmice cu acțiune hidratantă și lubrifiantă
Cu toate acestea, atunci când, ochiul uscat este însoțit de fenomene inflamatorii (ochi roșu), utilizarea exclusivă a unui hidratant și lubrifiant artificial poate fi insuficientă.
În acest caz, oftalmologul va alege un produs care combină efectul lubrifiant și hidratant cu un antiinflamator, deosebit de util pentru a reduce această complicație.
Prin urmare, este necesar un diagnostic precis realizat de către medicul oftalmolog.
